„PROGRAMUL” SPIRITUAL, ÎNTRE DORINȚĂ ȘI NEPUTINȚĂ

 Textul de față s-a conturat în urmă cu câteva luni în urma unei frumoase și interesante provocări și reprezintă o consecință a propriilor mele frământări apărute într-un context pe care îl voi explica în rândurile ce urmează. Aș începe, mai întâi, prin a mărturisi cu toată sinceritatea că m-aș bucura dacă ar exista mai des

VESTIRI ÎN GLASURI ÎNGEREȘTI

Bucură-te, Mireasă, căci lumea a dat de știre împlinirea tainei celei din veac a întrupării Fiului Tău, Fecioară! În ziua de 25 martie, spre ceasul al șaptelea din seară, Catedrala Mitropolitană din Iași s-a înveșmântat cu aripi de arhangheli și, în miresme de crini și lumini de făclii, și-a ocrotit credincioșii veniți în sfântul locaș

„OMUL LUI DUMNEZEU”, un film oricând despre tine, despre mine…

Se spune că Dumnezeu lucrează prin oameni, spre folosul oamenilor. Nu am niciun motiv să nu fiu de acord cu asta, fiindcă îmi vin în minte zeci de exemple de situații din această viață în care, prin oamenii care mi-au trecut prin viață, potriviți sau nepotriviți mie, am simțit purtarea de grijă a Creatorului. Nu

Când pietrele prind viață… prin cânt și rugăciune: „Pace tuturor!”

Piatra cubică de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nu se mai vede. Pe ea sunt purtați acum pașii miilor de oameni veniți la închinare. Nuanțele de negru-gri din granitul rece par să împrumute din culorile florilor ce străjuiesc zilele acestea Catedrala Mitropolitană, la ceas de sărbătoare: roșu și alb. Simboluri de neprețuit pentru

MEMORIA, în culori și forme

Au trecut șase zile de când îmi trimisesem mail: „nu uita, vernisaj, joi, 2 iunie, galerie pe Lăpușneanu, Cosmin Iațeșen”. Cuvinte cheie… Obișnuiesc să îmi scriu mailuri care să mă ajute să nu uit să fac ceva ce îmi doresc să fac. Ceea ce trebuie să fac, notez pe foi sau într-un document word. Dacă

FAMILIA DE PREOT ÎN CONTEMPORANEITATE: Pr. MIHAIL ȘI ADRIANA GRIGORAȘ (II)

Primul număr al Revistei MIGALo a însemnat și începutul întâlnirilor cititorilor noștri cu familia părintelui Mihail de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iași, Biserica Vulpe, cum o știm mai toți ieșenii. Sinceri, deschiși, binevoitori, așa cum ne-au obișnuit încă din sfântul locaș, prezbitera Adriana și părintele Mihail ne-au lăsat să pătrundem dincolo de ziduri,

FAMILIA DE PREOT ÎN CONTEMPORANEITATE: Pr. MIHAIL ȘI ADRIANA GRIGORAȘ (partea I)

În anul 2008 pășeam pentru prima dată în strana bisericii care avea să-mi devină, pentru totdeauna, a doua casă. Chiar dacă au existat și câteva pauze de introspecție, de profund dialog cu mine, de căutări interioare, casa m-a așteptat și m-a primit de fiecare dată cu aceeași căldură, aceeași bucurie și binecuvântare. Preotul Mihail are

De ce dai admiterea la Seminar?…

„Și…spune-mi, la ce liceu ești?”„La Seminarul Teologic Ortodox «Sfântul Vasile cel Mare» din Iași!”„Vai, Doamne! Vrei să te faci măicuță?”……Cam asta auzeam de la persoanele care aflau că învăț într-un liceu cu profil teologic. Și până la urmă, la o adică, ce e rău în a fi măicuță? Povestea care mi-a schimbat radical drumul în

Despre familie, iubire și credință cu Pr. Felician Tiba

Era o zi ploioasă din toamna anului 2016. Pe vremea aceea eram în primul an de studenție, dar vremurile m-au găsit atunci acasă, la Răducăneni. Încă de duminică, părintele paroh anunțase la finalul liturghiei, vestea potrivit căreia comunitatea noastră va fi vizitată timp de câteva zile de către pr. Felician Tiba. Aflasem despre dumnealui că

Spovedanie

Îmi amintesc și-acum, parc-ar fi fost ieri, cum mă ducea stră-bunică-mea la Mitropolie, când eram copil… Catinca, așa o chema pe stră-bunică-mea, femeie simplă de la țară, mereu cu broboadă neagră pe cap, credincioasă cum rar am văzut. Pentru mine, copil de 5-6 ani, mersul la Mitropolie era un chin! Așa-mi amintesc! Locuiam pe Galata,