Plagiatul… între ignoranță, neștiință și rușine

Încă din anul 1992, odată cu intrarea mea la facultate, am început o luptă crâncenă cu documentarea, cu preluarea informațiilor dintr-o sursă, punând ghilimele și citând sursa, cu prelucrarea unei informații dintr-o sursă și citarea sursei… Pe cuvânt că nu m-a învățat nimeni până atunci cum e cu plagiatul. Mama lucra la Moldova Tricotaje… 12 cu 24. Avea alte preocupări, altă pregătire. Tata

Tierra sin Pan – lumi contopite în infinit sonor

Fiecare călătorie stă scrisă în noi. Cărări tăinuite își dau la o parte vegetația unui timp al căutărilor copleșitoare lăsând să se întrevadă urmele adânci ale vechilor răspunsuri, aceleași, dar de fiecare dată altfel… Urmele strigă a dor. Pașii devin cu fiecare zi mai febrili, grăbiți să ajungă acolo unde își dau întâlnire ca într-un ceremonial

Recenzie și emoție pentru volumele I și II „Iași, Cetate Culturală. Oameni, gânduri, fapte”

Profesorul universitar doctor Paula Diaconu Bălan înseamnă pentru muzicienii de ieri, de azi și de mâine un reper artistic plurivalent. Domnia sa a clădit istorie atât ca pianist, acompaniator, profesor, didactician, ca organizatoare a numeroase stagiuni ale Conservatorului ieșean, cât și ca rafinat și inspirat muzicolog, fiind membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Despre a fi mamă, adică PRIETENĂ

De dimineață, în Sfântă zi de Duminică. Nu spun că le știu pe toate, doar că… ascultați la mine: ca să iau decizii corecte în viața mea, mai întâi am greșit și nu de puține ori. Pentru asta îți trebuie timp. Să ai timp să greșești și să ai timp să înveți din greșelile altora

Scoate cu grijă din tine tot ce ai de spus…

M-am ferit de secrete. Nici să le construiesc, nici să îmi fie încredințate. Noaptea mă frământă tot ce e ținut în om. Ce nu e spus. Ce nu e spus, doare oricum. Ce nu e spus, parcă doare mai tare decât ceea ce a fost rostit. Degeaba tot auzim „ai grijă la vorbele pe care

Rezultat de excepţie pentru Iaşi: cinci liceeni vor studia la colegii ale renumitei universităţi din Oxford şi unul la cea din Cambridge!

Felicitări, Daria Turculeţ (clasa a XII a B, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” – Chimie, profesor Daniela Iftode), Sandra Saade(clasa a XII a A, Colegiul Naţional – Chimie, profesor Mărioara Lăcătuşu), Iustin Şurubaru (clasa a XII a C, Colegiul Naţional – Fizică, profesor Andu Ouatu), Vlad Turcuman (clasa a XII a, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” – Informatică, profesor Cristina Timofte), încă

Soprana Elena Moşuc: „Iubesc dulcele târg al Ieșilor cu tot ceea ce există și a dăinuit mereu în el”

Este frumoasă. Pasională. Înzestrată cu mulți talanți. În România a devenit mult mai cunoscută și mai apreciată după ce mugurii talentului ei începuseră să dea în floare prin concursurile internaționale din München sau de la Monte Carlo, primele competiții de calibru pe care Elena Moșuc le-a câștigat, premii care aveau să deschidă larg porțile unui

Emil Coșeru, actorul frate cu Soarele

Dorința de a-l aborda pe actorul Emil Coșeru într-un dialog este una care își are rădăcinile în timpuri destul de îndepărtate, însă cel mai viu sentiment de a-i creiona un posibil portret artistic a încolțit în urmă cu aproximativ zece ani când am devenit colegi la Facultatea de Teatru din cadrul Universității Naționale de Arte

Tânărul muzician Alexandru Huţanu: «Pasiunea pentru muzică este principalul argument în devenirea mea»

Alexandru Huţanu (cunoscut cu pseudonimul Alex Jaxx) este unul dintre cei mai promiţători instrumentişti de jazz din România. Vine dintr-o familie unde verbul „a cânta” înseamnă TOTUL. Oriunde se mai cântă jazz în Iaşi, acolo sunt toate şansele să îl asculţi. Desigur, nu doar Iaşul îi este loc de împărtăşire a artei sale. Tg. Mureş,

Nadia Crihan, din sala de sport în foaiere de teatre, în muzee şi palate: „Puțină cutezanță, uneori aparent nebunatică, nu strică nimănui!”

Numele ei ne duce pe mulţi dintre noi cu gândul la amenajări interioare, la minunatele draperii din catifea de cea mai bună calitate din incinta Muzeului „Mihail Kogălniceanu” sau cele din foaierul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” sau cele de la Palatul Cuza de la Ruginoasa şi nu numai, proiecte de un deosebit rafinament, locuri în