Nadia Crihan, din sala de sport în foaiere de teatre, în muzee şi palate: „Puțină cutezanță, uneori aparent nebunatică, nu strică nimănui!”

Numele ei ne duce pe mulţi dintre noi cu gândul la amenajări interioare, la minunatele draperii din catifea de cea mai bună calitate din incinta Muzeului „Mihail Kogălniceanu” sau cele din foaierul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” sau cele de la Palatul Cuza de la Ruginoasa şi nu numai, proiecte de un deosebit rafinament, locuri în

Raluca Zaharia, mămică pentru 400 de mici artişti: „Toată magia de pe scenă se creează cu oameni, cu sentimente, cu iubire, cu răbdare, cu înțelegere, cu iertare”

„Dacă muzica e hrana iubirii, continuă să cânţi” este una din celebrele replici scrise de William Shakespeare (A douăsprezecea noapte, Actul I, Scena 1). Asemenea vorbelor marelui poet şi dramaturg, mulţi muzicieni şi-au urmat calea din dorinţa conştientă sau nu de a-şi hrăni sufletul, fiinţa, iubirea. Raluca Zaharia semnează o pagină din istoria muzicii ieşene

Ana Hegyi – actriţă, profesoară, prezentator, organizator de evenimente culturale: „Toţi copilaşii au aripi, tu trebuie să îi înveţi să le deschidă…”

Poate că acesta este secretul în relaţia ei cu cei pe care îi pregăteşte (în calitate de profesor) sau cu cei pe care îi întâlneşte (în calitate de actriţă). Gingaşă, cu un aer diafan de Zână bună, mereu cu zâmbetul pe buze, Ana Hegyi se identifică mai ales cu bucuria. Bucuria pentru joc, bucuria pentru

Maura Anghel, omul care deţine o cheie de boltă

Invitata mea de astăzi este una dintre cele mai active persoane din urbea noastră. Când spun asta mă refer la prezenţa ei ca iniţiator, coordonator, realizator, prezentator, partener etc. în derularea a numeroase evenimente din Iaşi. Cunoscută mai întâi ca jurnalist la cotidianul regional al Moldovei, Evenimentul, Maura Anghel este implicată în campanii umanitare de

Jazz în Copou = bucurie

Despre jazz, ca manifestare culturală încă insuficient promovată, am mai scris. Cum de altfel, nu de puţine ori, am scris şi despre uşa închisă din toate părţile atunci când vine vorba de sprijn pentru realizarea unor proiecte generoase care să aducă jazzul acolo unde în alte părţi îi este locul şi anume în linia întâi

Miruna Haşegan – Spiritul românesc care cheamă către Tatăl Nostru

Dacă încă nu aţi ajuns în Galeria de Artă „Universitas” a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” situată în Casa Balş, pe strada Cuza Vodă, fix la semafor, vă invit cu toată convingerea şi cu mare bucurie să nu rataţi o întâlnire cu totul specială: întâlnirea cu sinele. Eram acolo pentru un recital de muzică de cameră

Iaşi în sărbătoare: Festivalul Muzicii Românesti la a XX a ediţie

De douăzeci de ani sărbătorim creaţia muzicală românească! Conform Comunicatului de Presă aflăm că Festivalul Muzicii Româneşti, organizat la Iaşi de peste patru decenii de Filarmonica Moldova şi Universitatea Naţională de Arte George Enescu, este primul festival dedicat în întregime muzicii autohtone, reuşind să creeze un cadru adecvat de afirmare locală şi naţională a tinerilor compozitori, interpreţi şi

Întâlnirea de joi. George Balint – Compoziția muzicală: o metaforă a ființei, un mod de ființare.

În ziua de joi, 11 octombrie 2018, începând cu ora 17.00, în Amfiteatrul „Achim Stoia” al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iaşi a avut loc un eveniment care m-a provocat din prima clipă. Pe de o parte, datorită conţinutului afişului, un titlu ca un joc de cuvinte incitant, profund personal pentru orice cititor

Jazz în Copou sau Invitaţie la libertate

Joi, 18 octombrie, începând cu ora 21.00, avem din nou Jazz în Copou şi October Jam Session! Născută în urmă cu aproximativ 5 ani, seria de evenimente Jazz în Copou se identifică pur şi simplu cu bucuria de a cânta, de a improviza pe teme standard din jazzul universal. Meru nu mai este demult (şi nici nu ştiu dacă a

Ana Crudu: «Las uşa deschisă în viaţa mea doar celor cu „inimi binecuvântate”»

Ana Crudu este una dintre cele mai frumoase femei, aş spune. Când vorbesc de frumuseţe nu ma gândesc la ochii ei albaşti de o limpezime şi profunzime tulburătoare, uneori cu accente misterioase, nici la conturul angelic al feţei de un alb imaculat, nici la trupul cu linii renascentiste, deşi, iată, dusă de valul dorinţei nestăvilite de