Simpozion Internațional de Muzicologie – Receptarea și cercetarea fenomenului muzical în actualitate

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași desfășoară numeroase activități culturale, artistice, științifice, de cercetare, creație și interpretare în domenii precum muzică, teatru, coregrafie, arte vizuale, design și educație artistică, fiind una dintre universitățile cu istorie în învățământul vocațional românesc. Conferințe, simpozioane, colocvii, ateliere, expoziții, vernisaje, recitaluri, concerte, lansări de carte, acordări de titluri Doctor Honoris Causa etc. sunt evenimente ce plasează universitatea de arte ieșeană în topul universităților din România și, încet-încet, începe să fie accesată de cetățeni din state europene sau de pe alte continente ale lumii cu dorința de a-și completa studiile, atât pentru ciclul de masterat, cât și pentru studiile doctorale.

Acum, la început de an universitar, instituția ieșeană anunță unul din evenimentele de marcă ce se derulează de-a lungul unui an universitar și anume Simpozionul Internațional de Muzicologie Receptarea și cercetarea fenomenului muzical în actualitate. Despre forma și conținutul simpozionului, dar și despre alte aspecte importante legate de acest eveniment, programat în zilele de 22 și 23 noiembrie, ne vorbește doamna prof.univ.dr. Laura Vasiliu, director al Centrului de cercetare „Știința Muzicii ”, organizatorul manifestării științifice.

Suntem în pragul unei manifestări de tradiție pentru Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Simpozionul Internațional de Muzicologie. Cum a pornit această călătorie și ce aduce nou această ediție?

Simpozioane de muzicologie se organizează la Iași de mulți ani. Ele au avut diferite tematici și diferite arii de cuprindere a științei muzicale. În ultimii ani ne-am concentrat pe muzica românească în contextul internațional al compoziției muzicale.  De data aceasta inițiem un nou tip de simpozion care se referă la creația secolului XX, dar și a anilor care au trecut, din perspectiva cercetătorului contemporan, pentru a acoperi o plajă tematică mult mai mare decât am  cuprins în simpozioanele trecute. Am intitulat întâlnirea științifică Receptarea și cercetarea fenomenului muzical în actualitate, adică studiul și percepția muzicologului român sau ale celui de peste hotare asupra fenomenului muzical care se desfășoară în zilele noastre. Ne referim la creația, interpretarea de astăzi, dar și la concepțiile asupra istoriei. Pentru că trăim o perioadă în care percepția noastră asupra istoriei este în schimbare.

Din invitația simpozionului se poate observa o importantă deschidere, o lărgire a preocupărilor deosebit de generoase. Care sunt secțiunile acestei ediții?

În ediția din acest an vom avea câteva componente legate de istorie. O primă secțiune tematică se numește Noi direcții în receptarea trecutului artistic. Iașul muzical, secțiune gândită tocmai pentru că sunt concepții diferite asupra istoriei muzicii care se dezvoltă în muzicologia de peste tot. Și observăm că există această tendință și la noi în țară. Ulterior, dorim să punem accentul asupra unor componente fundamentale ale muzicologiei și domeniilor conexe, cum ar fi interpretarea muzicală, analiza creației moderne și contemporane,  asupra genurilor care altădată nu făceau parte din cercetarea muzicologică, cum ar fi jazzul sau world music, prin secțiunea Muzici tradiționale – world music – etnojazz.

O altă componentă importantă pentru noi, cercetarea muzicii bizantine, de data aceasta am integrat-o într-un spațiu mai larg ca să atragă și cercetători cunoscători ale altor tradiții religioase. Această arie tematică am intitulat-o Cercetarea contemporană a muzicii sacre.

De-a lungul timpului, am avut două componente: una care s-a axat pe muzica laică și, în general, pe muzica modernă și o a doua, de cercetare a muzicii bizantine, iar ambele au un trecut foarte amplu în muzicologia care s-a practicat la Iași încă de prin anii 1970. Încercăm, așadar, să venim în întâmpinarea multiplelor preocupări ale tinerei generații de gânditori asupra muzicii, ale profesorilor, ale cercetătorilor, ale studenților doctoranzi, și, poate cu timpul, și ale studenților mai mici care se pregătesc să intre în spațiul de cercetare doctorală pentru a le oferi ocazia să se exprime asupra domeniilor care li se par lor mai importante sau de care se simt mai atrași în studiul muzical.

Putem considera că un astfel de simpozion ar putea să îi inițieze, să le arate calea celor care în maxim doi ani vor avea de ales ce să studieze, dacă vor dori să acceseze studiile superioare la universitatea de arte ieseană?

Într-o anumită măsură, da. Și răspund prin faptul că stilul de exprimare în textul muzicologic s-a schimbat între timp. Înainte el era foarte puternic axat pe terminologia de specialitate și pe o analiză profesională deosebită la care nu aveau acces decât cei cu studii foarte serioase în domeniul muzical. De aproximativ un deceniu și jumătate, exprimarea despre muzică este mult mai accesibilă. Cel puțin la nivelul prezentării de tip conferință. Studiile despre muzică au rămas în maniera profesionistă, dar exprimarea orală s-a adaptat pentru public. Și, în acest context, fiecare prezentare poate să reprezinte și un interes pentru elevii din clasele mari. În măsura în care vor avea interesul să participe, dar și o oarecare răbdare de a asimila sau de a asculta prezentările, sunt convinsă că cele mai multe dintre ele vor avea un anumit grad de adresabilitate care să îi prindă în mreje sau să îi facă să deschidă alte cărți sau să îi determine să asculte noi muzici, să se gândească asupra posibilităților lor de a se exprima despre muzică;  precizez  totuși că acest simpozion nu se adresează liceenilor decât prin această dorință a noastră de a  comunica într-o manieră mai accesibilă subiectele de cercetare serioase.

Ce face ca acest simpozion să fie unic, diferit de celelalte manifestări ale universității, dincolo de conținutul bogat dat de dimensiunea tematică?

Alături comunicărilor științifice susținute de muzicologi cu experiență sau de cei mai tineri, vom avea două momente mai consistente, mai ample.

În primul rând vom organiza un moment aniversar pentru profesoara noastră, doamna Liliana Gherman care anul acesta împlinește 80 de ani și care, în anii ’70 a pus bazele analizei structuraliste la Iași prin studii foarte aplicate, alături de  cronica de concert, pe care a promovat-o cu asiduitate trei decenii, referitoare la activitatea muzicală a Iașului, dar și a țării în unele cazuri. Aceste cronici au fost publicate în anii din urmă. De data aceasta, vom edita un volum de studii ale domniei sale, lucrări care au rămas împrăștiate în diferite reviste. Le adunăm și, cu ocazia acestei sărbătoriri, vrem să îi oferim acest volum alături de toate considerațiile noastre, ale foștilor discipoli.

De asemenea, în cadrul simpozionului, vom beneficia de prezența online a unui intelectual cu totul special din afara țării, domnul Ștefan Lemny, istoric și om de cultură preocupat de moștenirea lui Dimitrie Cantemir și a  cantemireștilor care va fi cu noi într-o conferință video, cu sprijinul doamnei prof.univ.dr. Carmen Chelaru.

Dacă vorbim de componenta internațională a simpozionului, aceasta va fi dată mai ales de participarea directă a colegilor de peste Prut. Aveți planuri în acest sens?

Interesul major al participanților din lume o reprezintă publicarea în revista noastră, mai mult decât participarea directă la simpozion, din diverse motive. Revista Artes Journal of musicology este cotată și indexată în baze de date internaționale, fiind deosebit de vizibilă în mediile științifice. Cu alte cuvinte, participarea directă la simpozionul nostru nu este într-o  legătură absolută cu publicarea în revistă. Intenționăm ca de la anul să indexăm și simpozionul într-o bază de date și cu siguranță interesul pentru prezentarea directă a articolelor va crește.

Cum poate fi realizată, menținută, întreținută o revistă de specialitate (în cazul de față de muzicologie) timp de 23 de ani, iată, acum ediția cu numărul 21?

Revista noastră,  Artes,  este o revista veche, înființată în  1995. Din 2015 și-a completat numele și astăzi avem Artes. Revistă de muzicologie, bilingvă. Din 2015, revista  a devenit mult mai riguroasă. Echipa Peer Review, alcătuită din cercetători din străinătate și din țară verifică fiecare studiu cu foarte multă seriozitate. Se publică destul de greu în această revistă. Noi edităm două volume cu două coduri ISSN diferite, unul în limba română și unul în limba engleză. Procesul acesta de alegere a celor mai importante studii prezentate în cadrul simpozionului, dar și cele trimise spre publicare este o muncă de câteva luni pe an, aproape jumătate de an pentru fiecare număr al revistei. Echipa noastră s-a completat pe parcurs, pornind la început cu doamna Liliana Gherman, cea care a susținut revista până în 2011. Ulterior am preluat-o eu și din echipa mea fac parte conf.univ.dr. Diana Andron, conf.univ.dr. Gabriela Vlahopol, conf.univ.dr.  Zamfira Dănilă, lector univ.dr. Rosina Filimon și asist.univ.dr. Mihaela Bălan. Munca din lunile decembrie, ianuarie și februarie este foarte densă, iar uneori poate fi anevoioasă și prelungită.

Centrul de cercetare „Știința Muzicii” este „acoperișul” sub care universitatea derulează diferite activități de mare importanță pentru învățământul vocațional ieșean și românesc. Ce presupune existența unui astfel de centru într-o instituție de învățământ superior?

 Centrul de cercetare a fost înființat în 2004 fiind gândit ca un centru de cercetare științifică și creație artistică. El a primit aprobarea ministerului și, ulterior, din cauza faptului că forumul din minister care se ocupa de acreditarea centrului nu a mai funcționat, astăzi centrul funcționează prin Decizie de Senat. Din 2016 am preluat conducerea, iar activitatea principală este legată de organizarea anuală a unui simpozion și publicare a trei periodice. Primul este Artes. Revistă de Muzicologie, apoi Musicologia Mirabilis care este volumul de studii al studenților în urma simpozionului lor cu același nume ce se desfășoară anual sau bianual și Revista Arta (online) în care publicăm, de regulă, articole de critică muzicală și jurnalism. În ultimii ani s-a dorit să se desprindă din Centrul de cercetare Știința Muzicii un al doilea centru care probabil se va organiza curând, un centru care să cumuleze activitățile pur artistice, cele de interpretare, în special. El este aprobat de senat și urmează să capete statut.