Probabil că era martie sau aprilie când un mail avea să îmi mângâie existența prin sensibilitatea, modestia, gingășia abordării, cât și prin neașteptata asemănare dintre mine și semnatara unor rânduri ce aveau să mă ducă înapoi în timp, în vremea când huruiturile utilajelor textile din stațiile pilot ale Facultății de Textile a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” aveau să mă „călăuzească” mai târziu și definit spre cariera pe care o începusem de pe la patru anișori, aceea de a fi, în cele din urmă, muzician. Urmasem o facultate tehnică, asemenea invitatei noastre de astăzi, dar îmbrățișam temeinic arta sonoră, domeniu în care m-am specializat cu adevărat. Domnia sa a iubit dintotdeauna pictura, dar a profesat constant ca inginer. Lansasem o invitație în mediul online, cu dorința de a promova artiștii ieșeni…
Scrisoarea I: „Aș fi vrut să clădesc o poveste extrem de interesantă și deosebită despre mine, dar simțul ridicolului m-a trimis la colț. Deci, sunt un inginer, cu un proiect de diplomă în designul vestimentar susținut acum 40 și ceva de ani. Pasiunea mea pentru frumos m-a urmărit întotdeauna, în tot ce am făcut, fără a fi o povară, dimpotrivă.
După Revoluție mi-am luat proaspătul soț, pasiunea și am plecat în Israel… de unde ne-am întors după zece ani cu un membru nou în familie, fetița noastră Denis și aceeași pasiune pentru artă.
De-a lungul anilor, am îmbinat utilul cu plăcutul, micul meu atelier de creație vestimentară cu pictura. Am pictat din ce în ce mai mult, la insistențele prietenilor, dar n-am expus niciodată, fiind o timidă iremediabilă.
Nu am cursuri de specialitate, sunt pictor amator, tehnica mea fiind un melanj de metode și materiale, pe care le tot încerc. Pictura mea are mai multe stiluri. Acum vi-l prezint pe cel mai nou și mai complex. Toate tablourile din colecție au un efect 3D și sunt realizate cu aceeași tehnică. Este o tehnică mixtă, pe pânză, care îmbină cuțitul cu pensulația acrilică și material fierbinte pe care-l modelez în funcție de timpul de răcire.
Cu alte cuvinte, pictura mea este o artă abstractă ce îmbină culorile acrilice cu materie caldă.
Mă tot aventurez, crezând că pot face orice…dar, nu este așa.
Asta sunt eu.
Cred că v-am reținut prea mult atenția și, în speranța că nu v-am plictisit prea mult, vă doresc numai bine!
Cu respect, Lidia Herșcu”.
Scrisoarea a II a: „M-am emoționat până la prostie și poate nu am reușit să-mi exprim recunoștința față de dumneavoastră pentru oportunitatea oferită, aceea de a ocupa un locșor în acest proiect nou, MIGALo.
Vă mulțumesc cu recunoștință… și pentru simplul motiv, de a mă lăuda în fața nepoților mei, cândva, dar mai ales, pentru adierea de bine din suflet.
Dacă pot ajuta cu ceva (munca de jos), o fac cu drag.
Vă doresc o lansare de revistă cât mai reușită și fie ca acest proiect să reziste cât mai mult, în aceste vremuri grele care sunt și care vor veni.
Mă înclin și vă mulțumesc.
Cu prețuire, Lidia Herșcu”.
You must be logged in to post a comment.