maimultdecatvorbe – strigăt și îndemn

Zilele trecute primeam un mesaj de la o cunoștință. Citind pe diagonală (din motive de condus, semafor, pietoni) mi-a sărit în ochi expresia „un proiect de susținere a femeii”. Punct. Punct pentru că sunt genul de om căruia nu trebuie să îi spui de două ori ceva ce e legat de caritate, de implicare, de ajutor… Ce alte cuvinte ar mai fi fost necesare? Mesajul era mai lung, însă, chiar dacă eram complet „stârnită” și nerăbdătoare, am preferat să ajung la destinație ca să pot citi în liniște și în siguranță.

Era Dana. Dana de la Jassyro. Dana a lui Silviu. Dana pe care o știu de când a decis împreună cu soțul ei, Silviu Valentin, că Iași e definitiv ACASĂ și că toți cei ce îi vor călca pragul îi vor deveni, mai mult sau mai puțin, familie. Oameni alături de care a împărtășit emoția deschiderii oazei de art-coffee de pe bulevard, emoția nunții, a botezului minunatei ei fiice, a atâtor și atâtor evenimente mai mici sau mai mari unde un anume substantiv comun vorbește, ceva ce parcă „metamorfozează” și îi ține pe acești oameni uniți, frumoși și puternici: CAFEAUA. Cafeaua făcută de Silviu și Dana!

Mesajul era despre femeie, despre valorile în care trebuie să creadă o femeie și la care ar trebui să se raporteze în existența sa… sublimă. Era despre #maimultdecatvorbe, o campanie la care am fost invitată alături de alte zeci de femei să facem un film de promovare, imagini ce vă vor invada online-ul, în curând. Iar voi… oameni minunați, veți reacționa, veți ajuta și, astfel, vă asigur că vă veți îmbogăți spiritual!

Despre această frumoasă poveste am ales să vorbesc cu Dana Coman, inițiatoarea și sufletul acestei minunate campanii.

Când ți-a venit ideea acestui proiect?

Ideea proiectului de empowering women nu este una nouă și probabil că este rezultatul empatiei mele față de feminism și femeie, în general. Ideea de anul ăsta a avut anul trecut, fără să îmi dau seama, un precedent. Am ales un număr de femei care să prezinte o valoare a noastră, a femeilor. Anul acesta vorbeam cu Silviu despre faptul că vine martie și că nu ar trebui să treacă așa fără să punctăm iar ideea asta. De obicei, seara, mai vorbim în timp ce bem un ceai sau un pahar cu vin, despre vrute și nevrute. El a venit cu ideea filmulețului însă eu m-am apucat de punerea ei în practică și de a-i da o componentă caritabilă.

Care sunt motivațiile pe care orice om ar trebui să le identifice în propria persoană pentru a da curs invitației tale, proiectului tău?

Orice om are o mamă, adică o femeie, omul are soție adică femeie, omul are fiică, adică femeie, omul are o bunică adică femeie, omul are o colegă adică o femeie, omul are o prietenă, adică o femeie, omul are o profesoară adică o femeie etc., așadar, femeile sunt prezente în viața noastră a tuturor. Omul, indiferent dacă este bărbat sau femeie, ar trebui să se gândească la femeile din viața lor și să le vadă și să le prețuiască. Să le vadă VALOAREA. Toate astea nu trebuie să fie văzute doar pentru că o persoană este femeie, ci pentru ce sunt aceste femei. 

Cine sunt oamenii cu care ai pornit la drum?

Am pornit la drum în prima parte cu un nucleu mic, așa cum era și normal, cu Silviu, cu Alex Plămadă, cu Mihaela Olaru, Iulian Corbu și Ionuț Vlad, însă cu acești oameni am pus sămânța, ea a crescut cu ajutorul multor altor oameni. Chiar tu, Mihaela, o faci acum să crească. E un tăvălug ce pare că nu se mai oprește. Am primit ajutorul pentru punerea acestei idei de la oameni de la care nu aveam nicio așteptare. Sunt oameni care vor să facă site, sunt oameni care vor să facă poze, toți cei care au filmat, Mălina Lazăr (n.r. actriță la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași) care a zis DA înainte de a-i termina de spus proiectul, oameni care au adus sunetul, alții care au adus o pâine și un borcan de magiun, alții au dat o sticlă de vin, toți, toți au rotit bulgărele și se pare că acesta devine tot mai mare. Un lucru bun!

Care sunt concret „căutările” acestui proiect?

În prima fază am crezut că vreau doar să atrag atenția asupra noastră, a femeilor, să ne unim și să prezentăm în cor valorile noastre. Așa cum spuneam mai sus, proiectul evoluează și se cristalizează din ce în ce mai fain; a prins singur viață. Așa că într-o zi mi-am dat seama că dacă suntem așa puternici, poate că ar fi bine să profităm de asta și să ajungem și la cele care poate că de 8 martie nu primesc nici măcar un La mulți ani. Aici am avut o dilemă, însă am învățat că binele înseamnă pentru fiecare altceva și de aceea am considerat că nu putem colabora doar cu o singură asociație sau ONG. Am zis că pentru nevoi primare, imediate, dar și sufletești putem să apelăm la asociația preotului Damaschin, Asociația Glasul Vieții, preot despre care nu știam nimic până de curând, când mi-a fost recomandat. Pentru nevoi ce țin de psihicul acestor femei care nu își permit terapie ne-am gândit să apelam la În Dialog, un ONG coordonat de Teodora și Raluca pe care le știm de 5 ani de zile și, deși nu sunt foarte vocale, știm sigur că își fac treaba bine. Am vrut să apelăm la ele pentru acest proiect, inclusiv pentru că noi am luat contact cu ele în diverse situații în trecut. Am ales și fetele de la Absorbante pentru toate (o cauză în sprijinul femeilor) în primul rând pentru că ele fac ceva raw, ceva primordial, ceva ce ar trebui să facem cu toții: să ne suflecăm mânecile și să începem să facem ceva. Ce să facem? Să facem ce știm mai bine și să arătăm empatie și să nu ne mai împiedicăm de „când o să”, „mâine o să”, „de luni” etc.

Ce așteptări ai de la acest demers?

Așteptările mele sunt mici! Asta pentru că îmi place să mă las surprinsă! O să lansăm acest proiect în online, filmarea este interesantă și faină, a surprins exact un crâmpei de emoție a noastră, ca o comunitate. Sper că oamenii vor da dovadă de generozitate și că cele trei organizații vor fi binecuvântate cu cele trebuincioase întru ajutorarea femeilor mai puțin norocoase, dar care vor putea să își recapete credința în valorile femeilor, valori ale noastre, ale tuturor.

Cum percepi caritatea, din perspectiva capacității, a disponibilității oamenilor de a se mobiliza?

Îmi place mult cuvântul caritate, îmi place că e ceva ce inventăm noi. Cuvântul există în dicționar, dar nu exista în limbajul meu până de curând. Este pentru a treia sau a patra oară când îl aud, din surse diferite. E calitatea noastră umană primordială. Sau așa ar trebui să fie. Să te gândești la sufletul, la trupul alteia/altuia și să acționezi în consecință, sprijinind… Cred că în toți oamenii zace caritatea, însă ne e greu să ne urnim, ne trebuie pe cineva care să ne dea imboldul. Oamenilor, dacă le este pe plac o idee, se implică. Nici nu își dau seama când intră în tăvălug și apoi devin de nestăvilit…

Se țin oamenii de cuvânt?

Oamenii, când sunt voluntari, se țin de cuvânt. Rareori se întâmplă ca un voluntar să te lase baltă. Am observat că oamenii, când se implică voluntar într-un proiect de suflet, sunt serioși și rezultatul este ceva înălțător. Mă uit la marile realizări ale trecutului, să zicem Mănăstirea Trei Ierarhi. Se vede dăruirea oamenilor pentru spirit și pentru urmași. Lucru pe care rar îl întâlnești la cei mânați de profit și economie de resurse. Nu cred că a văzut cineva într-un bloc de apartamente, măreție și dăinuire peste secole. Oamenii când acționează în același interes, și acesta este unul de suflet, se țin de cuvânt.

  Existe motive pur personale în această campanie?

Din momentul când am devenit mamă am realizat cât de importante suntem noi femeile pentru viitorul omenirii. Am observat cât de mult îmi pot influența fiica și cât de mult contează starea mea, liniștea din casă, relația mea cu tatăl ei, în dezvoltarea ei ca viitor adult. Realitatea este că noi, părinții, nu creștem doar niște copii, ci viitori adulți, viitoare mame, viitori bărbați care vor deveni tați la un moment dat și e musai să îi învățăm despre iubire, despre empatie, despre liniște și respect. Prea mult vorbim despre diferențe și prea puțin despre ce ne aduce împreună, prea mult vorbim despre culoarea hainelor și prea puțin despre comportamente, prea mult despre egalitate și prea puțin despre colaborare și despre viitor. Cred în Yin și Yang între femei și bărbați, în colaborare, respect și iubire. Când un bărbat și o femeie au un scop comun pentru viitor, atunci vor face totul cu putință pentru a-l realiza. Și există cazuri, din păcate prea multe, când căsătoria nu se vede ca o uniune, ca un moment când cei doi își stabilesc viitorul și uniți de puterea iubirii aceștia pornesc în călătoria vieții lor… Pentru acele cazuri îmi doresc să provoc o schimbare.

Cine este Dana Coman, inițiatoarea acestui proiect?

Dana Coman este un pinion în roata acestui proiect. Este un pinion, însă nu este roata însăși, dar cred că din acest moment el poate funcționa înainte. Sămânța a fost aruncată în pământ fertil. Dana Coman este unică. Sunt eu. Îmi place să fac analogie între eu și EU (European Union) căci eu sunt un cumul de Dana Fiica, Dana Mama, Dana Nora, Dana Soția, Dana Barista, Dana Sora, Dana Prietena și toate astea la feminin. La feminin nu pentru că ar fi greșit să fii bărbat sau din alt motiv! Nu port pică acestora și nici nu am frustrări, doar că mă identific cu feminin și îmi asum să fiu feminină. Îmi plac valorile noastre, ale femeilor și sunt și valorile mele.

Dacă ar fi să îmi dai ceva de făcut, apropo de ceea ce ai spus în ziua filmării și anume că „cine vrea să fie voluntar, trebuie doar să zică” și având în vedere că știi cam cu ce mă ocup, care ar fi acele treburi în care mă vezi cu rezultate pe măsura așteptărilor?

Rich Silverstein, co-fondator Goodby Silverstein & Partners, a spus că atunci când vrei să ajuți, primul pas este să spui că vrei să faci asta. Și, chiar dacă știi exact de ce are nevoie o anumită persoană, e mult mai în regulă să îl lași pe el/ea să descopere asta. Și mai spunea asa: ”there is no reason why you can’t give your time to someone!”. Așadar, eu aș apela la timpul tău. Mi-aș dori să ajung direct la aceste femei, să vorbim cu ele, să le aflăm nevoile și să le facem să se simtă valoroase. Din exterior lucrurile pot părea diferite și cred că putem afla mai multe despre ele, dar și despre noi, dacă ne oferim disponibilitatea de a asculta și, poate, de a oferi un sfat.