„MUZICA SE PRESCHIMBĂ ÎN DRAGOSTE ȘI DRAGOSTEA ÎN REVERIE”… (I)

Cea de-a doua seară a CLASSIX FESTIVAL a stat sub semnul dragostei, ca poveste de viață, ca mod de a fi, ca rod al bucuriei de a fi ÎMPREUNĂ: Rêverie d’Amour. Concertul propus pentru seara de 24 februarie în sala de spectacole a Casei de Cultură a Studenților din Iași, prin parteneriatul Asociației Industrii Creative și Showberry cu Centrul Cultural German, Institutul Francez din România la Iași și Filarmonica de Stat „Moldova” din Iași ne-a purtat într-un univers fascinant prin limbaje sonore distincte, elevate, mai întâi prin lucrări compuse de Maurice Ravel (Franța), Johan Halvorsen (Norvegia), Elena Kats-Chernin (Australia), urmate în cea de-a doua parte de Leoš Janáček (Cehia), Dmitri Șostakovici (Rusia) și George Enescu (România).

Întâlnirea dintre sonoritățile viorii și ale violoncelului, și mai apoi cu cele ale pianului, dar și cu vibrația publicului, a transformat seara într-un dialog al emoțiilor, copleșitor până la un soi de metamorfoză: sunetul-om. Întreaga suflare s-a contopit într-un singur dor, acela al muzicii de înaltă ținută artistică, dăruită cu uluitoare generozitate de către cei trei muzicieni: violonista Clémence de Forceville din Franța, Benedict Kloeckner din Germania și pianistul ieșean Dragoș Andrei Cantea.

În prima parte a programului (despre care vom redacta în rândurile de față) am ascultat Sonata pentru vioară și violoncel, M.73 scrisă de Maurice Ravel, Aria Elizei din Suita Lebede Sălbatice Elena Kats-Chernin și Passacaglia pentru vioară și violoncel a lui Johan Halvorsen.

În Sonata pentru vioară și violoncel, M.73 a lui Ravel, limbajul muzical predominant a fost definit de expresivitate. Contrastele sonore, melodicitatea surprinzătoare, captivantă, când plină de lirism, când cu note dramatice, când limpede ca apa de izvor, când întunecată de nostalgii și frământări, reprezintă elemente de limbaj bine construite și redate de muzicieni, aceștia apelând la tehnici dificile, dar foarte expresive de utilizare a instrumentelor cu coarde și arcuș, într-un echilibru perfect în permanenta permutare a rolului fiecărui instrument în prezentarea temelor, o conexiune organică între cele două instrumente, între cei doi muzicieni de mare clasă. Puternicele accente componistice în tehnica contrapunctului, precum și nelipsitele pasaje de mare virtuozitate au făcut din Sonata pentru vioară și violoncel, M.73 a lui Maurice Ravel popas de autentică hrană spirituală.

În Aria Elizei din Suita Lebede Sălbatice Elena Kats-Chernin lucrarea traversează o ambianță sonoră aproape vizuală, într-un caracter descriptiv, prin evocarea unor imagini feerice, pline de rafinament într-o stilistică clasică impecabilă. Lirismul liniilor melodice, dinamica contrastantă, arcurile sonore de o mare larghețe, adesea cu aspect de vocalize, precum și rezolvările tehnico-interpretative au conferit acestei lucrări cu adevărat specificitatea unei arii, am putea spune vocale, prin prospețimea și vitalitatea sonoră.

În Passacaglia pentru vioară și violoncel a lui Johan Halvorsen, cum era oarecum de așteptat, se îmbină limbajul de tip baroc cu cel modern, nelipsind tendința de clasicizare masivă în ceea ce privește valorificarea instrumentelor. Modalitatea de prelucrare tematică este deosebit de captivantă: o temă principală capătă caracter repetitiv, de fiecare dată dezvoltată, prelucrată, atât în acompaniament (bogat în armonii complexe, adesea imprevizibile), cât și în zona melodică, element de limbaj ce conferă lucrării, încă de la început, ideea de continuitate, de mișcare evolutivă. Contrastul dintre concret și subtil este subliniat cu măiestrie de cei doi instrumentiști, care-și „pasează” unul altuia rolurile (solist-acompaniator), mai ales prin scriitura contrapunctică.

Prima parte a concertului Rêverie d’Amour a fost nu doar despre bucuria lui ÎMPREUNĂ, nu doar despre dragoste, ca revelație, ci a fost și despre vibrația lui AȘA DA. Și despre cum „MUZICA SE PRESCHIMBĂ ÎN DRAGOSTE ȘI DRAGOSTEA ÎN REVERIE”…, așa cum ne-au spus prezentatorii în deschiderea serii.

Despre partea a doua a concertului vom încerca să scriem în următoarele zile.

Detalii despre CLASSIX FESTIVAL găsiți pe www.classix.ro.