Am crezut că după douăzeci și cinci de ani de organizat și prezentat evenimente și cam tot atâția ca interpret profesionist, știu să țin în frâu emoțiile. Am crezut că am devenit imună și că, indiferent de locul și scopul evenimentului, eu sunt puternică, stăpână pe situație și că am forța de a nu mă lăsa copleșită…
Îți mulțumesc Doamne că nu sunt puternică, că nu sunt imună, că nu sunt deținătoarea vreunui secret care să mă ajute să fiu sau să par detașată și în perfect echilibru cu Universul! Pentru că, Doamne, ce ar fi viața mea fără emoție? Ce aș fi eu fără implicarea totală, organică, din cap și până în vârful degetelor picioarelor mele tremurânde încă dinainte de a face primul pas pe scenă, în fața acelor ochi blânzi, însetați de bine și de frumos, cei veniți să guste, să preamărească darurile Cerului?
Cum aș putea fi alta decât eu: mama a doi copii pentru care nu există secundă fără ancore imense de iubire, soția unui om – bucățică de cer, prietena imperfectă, profesoara uneori urâcioasă… Iar sala… plină de mame, tați, soți, soții, fii, fiice, prieteni, colegi…
O seară desprinsă din poveștile cu vise împlinite. O întâlnire cu DARUL divin. NOI. ÎMPREUNĂ. Cu EMOȚIE. Și BUCURIE.
Fiecare sunet a străpuns coloanele ionice îmbrăcate în marmură, iar respirațiile s-au transformat în zvâcniri de aripi îngerești…
Imaginar am cântat într-o ploaie de culoare și de puritate venită din partea a două minunate fetițe de la Școala de dans „Contempo Dance Studio”, instructor de dans Ioana Sorina Ariton
Întâlnirea cu Pasărea albastră din baletul Frumoasa din pădurea adormită de Piotr Ilici Ceaikovski ne-a transpus pe toți aproape într-un ritual de la curțile nobililor la auzul veștii nașterii de prunci, poate chiar palatul Regelui Florestan…
Umbrelele scoțiene au fost aduse în scenă într-un dans dinamic și plin de însuflețire de către copilașii din Trupa Happy Feet. Energie, vestimentație ce ne-a trimis cu gândul la kilturile acestui popor, dar și la pașii vioi specifici dansurilor scoțiene.
Proaspăt înființat, Grupul vocal a cappella SunnyVox, condus de Raluca Zaharia, dirijoarea Corului Juniorii Operei de la Opera Națională Română din Iași a urcat în balcoanele Aulei pentru a ne încânta cu Carol of the Bells, White Winter Hymnal și God Rest Ye Merry Gentleman într-o abordare corală de justă suplețe intonațională, tehnică și interpretativă, deloc surprinzător, având în vedere cine sunt membrele grupului vocal: foste sau actuale membre în Corul Juniorii Operei, deci voci bine lucrate, bine construite de aceeași Raluca Zaharia.
Succesiunea dintre muzica vocală propusă de SunnyVox și dansuri moderne sau clasice, au adus un plus de dinamism vizual și sonor în ambianța caldă, prietenoasă din Aula bibliotecii.
Câtă culoare! Câtă efervescență vizuală! Pe lângă fundalul scenei ce simula zăpada, regizat de Andi Stoica, scena a fost inundată de desenele unor copii excepționali de la Școala Internațională Gimnazială Spectrum din Iași, prin amablitatea doamnei profesor Simona Toma. Cele 100 de lucrări donate pentru cauza evenimentului, nu doar că au înfrumusețat și înveselit spațiul, dar au reprezentat și sursă de donații financiare.
Nu întâmplător am lăsat la final ceea ce urmează să citiți… BUCURIA, darul oferit și primit a pornit de la un gând: acela de a construi „un recital micuț, între prieteni și poate să strângem niște bănuți să ajutăm câțiva copilași ”… Asta îi spunea în urmă cu vreo două luni Mădălina Manta (vocea care ne-a fascinat pe toți aseară), Inei Cristea, pianistei ce a însoțit-o în această călătorie. Despre ideea evenimentului și tot ce a însemnat aceasta până aseară la ora 18.00 puteți găsi aici: https://migalo.ro/2019/12/13/madalina-manta-si-ina-cristea-fii-bucurie-de-craciun/. Joi seara am plutit. În unduiri sonore ce ne-au legănat sufletele. Cu migală, cu pasiune, cu credință… toate în lucrări muzicale ce ne-au făcut părtași la BUCURIE. Mădălina și Ina au reușit să ne transmită tuturor celor prezenți emoția unei întâlniri de suflet în care am vibrat la unison cu părinții, copiii, prietenii, colegii și toți cei dragi.
Cred că am împlinit un vis. Acela de a cânta profesionist, în fața unui public minunat, într-o atmosferă de sărbătoare, fără a lăsa vreo secundă în urmă cauza nobilă. Este visul Mădălinei Manta. Un om, o mamă, o soție, o prietenă.
60 de copii din mediul rural vor avea o excursie de vis duminică, 22 decembrie 2019. Ei sunt cei pentru care, timp de aproape două luni, o mână de oameni au făcut minuni! Copii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani din mediul rural, fie din familii defavorizate, fie cu rezultate bune la învățătură, se vor juca, vor vizita centrul Iașului, muzee, vor avea o întâlnire magică cu Moș Crăciun și vor trăi o zi de poveste despre care vă voi relata în următorul material.
Mulțumim sponsorilor și partenerilor pentru acest basm în care cu toții ne-am prins atât de frumos!
Sărbători cu pace, bunii și dragii noștri!
You must be logged in to post a comment.