Ionel Streba, din nou ACASĂ

Și a fost frumos la Palat...

Ionel Streba a plecat din Iași la vârsta de 9 ani, pe când era elev la Colegiul Național de Artă Octav Băncilă din Iași, la clasa profesoarei Rodica Ardelean. Ajuns în Franța, Ionel Streba și-a continuat studiile la pian fiind astăzi un apreciat pianist de concert și profesor. În anul 2018, grație Proiectului Cultural Internațional Muzicienii români cântă ACASĂ, inițiat de lect.univ.dr. Mihaela Gârlea, Ionel Streba a susținut în Iași un masterclass de pian și două recitaluri de succes la Ateneul Național, respectiv Casa Balș, sala Eduard Caudella a Universității Naționale de Arte George Enescu.
Pianistul Ionel Streba are un vis care-l urmărește mereu, acela de a cânta cât mai mult în orașul natal, Iași.
Aseară, pe 27 august începând cu ora 18.00 am fost bucuroși să avem la Iași un recital complex, cu un repertoriu generos, susținut de acest talentat pianist, deținător al unei tehnici pianistice și a unei maniere interpretative ce l-au purtat de-a lungul anilor pe scene renumite, alături de instrumentiști, orchestre și dirijori ce semnează cu litere de aur fila contemporană a istoriei muzicii pentru pian și nu numai.

Prin recitalul de aseară am marcat o întâlnire cu totul specială, într-un spațiu spiritual atât de generos precum Sala Henri Coandă din Palatul Culturii și am stabilit o punte de legătură vie, dinamică, rafinată, între Paris și Iași prin prezența în mijlocul nostru a unui român care, prin tot ceea ce face în activitatea artistică a domniei sale și pe toate scenele pe care concertează, lasă o puternică amprentă artistică, muzicală ce vine dintr-o personalitate bine conturată, bine finisată și bine întreținută de ambianța prodigioasei sale cariere.

Îndrăgostit de limbajul muzical al compozitorului de geniu Frederic Chopin, Ionel Streba ne-a prezentat un repertoriu bine gândit din care nu puteau lipsi mazurci, nocturne și sonate, cunoscută fiind contribuția uriașă pe care marele compozitor a adus-o în creația muzicală universală.

În genul miniatural Chopin a scris, printre altele, 69 de mazurci pentru pian (lucrări cu origini în dansul tradițional polonez). Am ascultat mazurcile op. 17 nr. 2 și nr. 4, op.24 nr. 2, op. 30 nr. 2 și op. 33 nr. 4 în care am identificat câteva trăsături de limbaj muzical esențiale în definirea stilului componistic Chopinian prezent în mazurci: caracterul repetitiv al scriiturii (repetarea unei singure măsuri, a unui mic grup de măsuri, a unei teme sau chiar repetarea unei secțiuni întregi), element de limbaj împrumutat din dansul tradițional polonez la care se adaugă un ritm percutant și tempo plin de vitalitate, ca o piesă de dans stilizată unde melodica nu respectă simetriile fixe (trăsătură de limbaj general valabilă la Chopin), pianul devenind cantabil asemenea vocii umane.

Din punct de vedere estetic, discursul muzical conturează neîndoielnic contextul politic și social al vremurilor din prima jumătate a veacului trecut în Polonia. În acest sens, Schumann scria astfel: “Mazurcile sunt tunuri ascunse sub flori și dacă autocratul din Nord (țarul) ar ști ce primejdie se ascunde pentru el în aceste melodii atât de simple, el ar interzice această muzică”.

Una din cele mai importante lucrări ale compozitorului, Nocturna op.48 nr.1 în do minor a fost compusă în anul 1841, în perioada de maximă inspirație și înflorire a creației lui Chopin. Considerată ca fiind cea mai importantă dintre toate nocturnele, Nocturna op.48 nr.1 este o capodoperă caracterizată de un profund tragism, într-un discurs ce relevă o stare de tensiune accentuată dispusă riguros într-o solemnitate rigidă, în note întunecate, pline de frământări ce generează în ansamblul sonor o apăsare atât de puternică încât creează pur și simplu sentimentul unei dureri.

În încheierea programului, pianistul Ionel Streba a interpretat maiestuos, cu maximă precizie stilistică, una dintre cele trei sonate pentru pian ale compozitorului Frederic Chopin și anume Sonata nr. 3 op. 58, scrisă în 1844, de altfel, una dintre cele mai complexe lucrări ale lui Chopin, aceasta punând probleme atât din punct de vedere tehnic, cât și interpretativ.

Sonata este alcătuita din patru părți Allegro maestoso, Scherzo, Largo, Presto non tanto, iar forma ei se abate de la cea a sonatei clasice.

Dacă celelalte două sonate ale lui Chopin sunt caracterizate de un puternic dramatism, o suferință copleșitoare, intensitate incredibilă a trăirilor, în care conflictul permanent dintre viață și moarte se dezlănțuie în cele mai diverse forme prin mijloace componistice ce amintesc de Beethoven, Sonata nr. 3 op.58 este construită pe o estetică definită de emoție, un permanent constrast între tumult și liniste, într-un discurs liric, fiind mai complexă şi mai puţin tragică. Cu scriitura amplă si densă, sonata debutează în Allegro Maestoso viguroasă, dinamică, devine năvalnică, chiar violentă în Scherzo, meditativă în Largo, încheindu-se cu un impresionant și impunător Rondo, eminamente excepțional transpuse pe pianul Beckstein de către pianistul Ionel Streba.

Asociația Prietenii Muzicii Moderne împreună cu Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași își propun să organizeze și alte evenimente în care invitatul Ionel Streba să susțină recitaluri, concerte cu orchestre simfonice, masterclass etc. atât în Iași, cât și în țară.