Iaşi în sărbătoare: Festivalul Muzicii Românesti la a XX a ediţie

De douăzeci de ani sărbătorim creaţia muzicală românească! Conform Comunicatului de Presă aflăm că Festivalul Muzicii Româneşti, organizat la Iaşi de peste patru decenii de Filarmonica Moldova şi Universitatea Naţională de Arte George Enescu, este primul festival dedicat în întregime muzicii autohtone, reuşind să creeze un cadru adecvat de afirmare locală şi naţională a tinerilor compozitori, interpreţi şi

Întâlnirea de joi. George Balint – Compoziția muzicală: o metaforă a ființei, un mod de ființare.

În ziua de joi, 11 octombrie 2018, începând cu ora 17.00, în Amfiteatrul „Achim Stoia” al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iaşi a avut loc un eveniment care m-a provocat din prima clipă. Pe de o parte, datorită conţinutului afişului, un titlu ca un joc de cuvinte incitant, profund personal pentru orice cititor

Jazz în Copou sau Invitaţie la libertate

Joi, 18 octombrie, începând cu ora 21.00, avem din nou Jazz în Copou şi October Jam Session! Născută în urmă cu aproximativ 5 ani, seria de evenimente Jazz în Copou se identifică pur şi simplu cu bucuria de a cânta, de a improviza pe teme standard din jazzul universal. Meru nu mai este demult (şi nici nu ştiu dacă a

Ana Crudu: «Las uşa deschisă în viaţa mea doar celor cu „inimi binecuvântate”»

Ana Crudu este una dintre cele mai frumoase femei, aş spune. Când vorbesc de frumuseţe nu ma gândesc la ochii ei albaşti de o limpezime şi profunzime tulburătoare, uneori cu accente misterioase, nici la conturul angelic al feţei de un alb imaculat, nici la trupul cu linii renascentiste, deşi, iată, dusă de valul dorinţei nestăvilite de

Rodica Rodean: „Pentru mine, editarea şi lansarea unui volum sunt activităţi care reprezintă un antidod împotriva fenomenului de însingurare în lumea virtuală”

A studiat ştiinţele economice, dar s-a simţit mereu apropiată de artă, mai ales de arta cuvintelor. Odată cu ieşirea la pensie a avut de ales între rutina zilnică (ce uneori risca să se transforme în singurătate, apăsare, suferinţă) şi continuarea unei vieţi active, plină de idei, proiecte, întâlniri. Aşa cum am cunoscut-o eu, doamna Rodica

Rodica Grădinaru, după 43 de ani ca educatoare, director şi metodist: „Mi-ar plăcea să cred ca am lăsat o dâră de frumos în sufletul copiilor şi al părinţilor”

Întotdeauna am fost atrasă iremediabil de poveşţi. Cel mai mult mi-au plăcut poveştile adevărate în care personajele principale au fost oamenii pe care i-am întâlnit, i-am admirat, i-am iubit şi cărora le port pentru totdeauna recunoştinţă neascunsă, vie şi indestructibilă. Am cunoscut-o în urmă cu 20 de ani, când fiul meu mergea la creşă. Creşa

Daniela Gumann – „Ajuns în străinătate, îţi iei inima-n dinţi şi spui ceea ce n-ai crezut vreodată că vei spune, cu emoţie şi pioşenie, de-abia şoptit, cu multă emoţie în glas: ROMÂNIA, TE IUBESC!”

Pe Daniela Gumann am cunoscut-o cu ocazia lansării primului număr tipărit al Revistei Insociety, anul trecut în septembrie, întâlnindu-ne mai apoi în vara aceasta, în Tabăra de creaţie şi re-creaţie organizată de Asociaţia Universul Prieteniei, prin persoana doamnei Rodica Rodean. Impactul vizual mi-a amintit instantaneu de sculptura în bronz a lui Constantin Brâncuşi Domnişoara Pogany. Ceva

Mircea Tiberian şi Anca Parghel – „Pasărea măiastră de pe Tărâmul Celălalt”

Născut la Sibiu, absolvent al Conservatorului din București, pianist, compozitor, lider ca fondator și organizator al unor manifestări jazzistice de prestigiu (evenimente, conferințe, festivaluri etc.), profesor la Universitatea Națională de Muzică București, premiat de nenumărate ori pentru toate aceste calități, Mircea Tiberian este în acest moment una dintre cele mai reprezentative figuri ale jazzului românesc

1 iunie în poieniţă la Bîrnova

„Copilaria este inima tuturor vârstelor” pare a fi cugetarea prin care Lucian Blaga defineşte genial cea mai frumoasă etapă din viaţa unui om şi tot ceea ce ea reprezintă pentru tot restul vieţii noastre. Aş aprecia că atunci când ai prilejul să te bucuri alături de sute de copii, aşa cum eu am avut şansa, simţi la propriu că

Artă în dar…pentru educaţie

Societatea românească încă tânjeşte după platforme, formate, proiecte care să susţină realist şi obiectiv nevoile celor care formează România de mâine. Alunecăm printre strategii goale de conţinut şi finalitate, deplângem soarta financiară a unei comunităţi care este plătitoare de taxe şi impozite, susţinem idei mărunte şi aşteptăm impact major. Ca să nu mai vorbim de