Profesorul universitar doctor Paula Diaconu Bălan înseamnă pentru muzicienii de ieri, de azi și de mâine un reper artistic plurivalent. Domnia sa a clădit istorie atât ca pianist, acompaniator, profesor, didactician, ca organizatoare a numeroase stagiuni ale Conservatorului ieșean, cât și ca rafinat și inspirat muzicolog, fiind membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
Cu ocazia lansării celui de al doilea volum al lucrării „Iași, Cetate Culturală. Oameni, gânduri, fapte”, Editura Sedcom Libris (al cărui autor sunt), în cadrul evenimentului Gânduri și Armonii din Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași din ziua de 12 iunie 2019, doamna Paula Diaconu Bălan mi-a scris câteva cuvinte despre cele două volume de până acum.
Vi le împărtășesc plină de emoție și de bucurie, gândindu-mă la folosul lucrurilor pe care le facem în viață, la măsura implicării atunci când decizi SĂ FACI, cu atât mai mult cu cât singura persoană care ți-a cerut să faci acele lucruri ești tu. Când faci pentru că vrei, pentru că poți, pentru că îți place și pentru că ai convingeri. Și mă mai gândesc la „răsplată”, adică la veșnica și neeleganta întrebare „Dar ce-ți iese din asta?”…
Iată răsplata pentru tot ce înseamnă „Iași, Cetate Culturală. Oameni, gânduri, fapte” volumele I și II!
Vă mulțumesc stimată doamnă Paula Diaconu Bălan!
„Dragă Mihaela Loredana Gârlea,
Am citit cu mare interes cele două cărți pe care le-ai publicat până acum în ciclul „Iași, Cetate culturală – oameni, gânduri, fapte”, apărute succesiv la Editura SEDCOM LIBRIS, interes suscitat în mod deosebit pentru simplul fapt că descopăr cu bucurie o talentată continuatoare a «liniei» ieșene în genul istoriografiei muzical-artistice, cultivat și de mine, predecesorul nostru fiind ilustrul maestru GEORGE PASCU. Păstrez proporția și modestia cuvenite față de înfăptuirile marelui fondator ieșean al genului, când apreciez că ai adoptat în mod original REPORTAJUL ziaristic pentru a releva personalități și a consemna evenimente din proxima actualitate și când afirm că ai folosit cu măiestrie procedeul dialogului cu interlocutorii aleși ca reprezentativi în direcții artistice mai puțin cunoscute publicului larg. Problematica supusă atenției acelor parteneri de dialog presupune cunoașterea aprofundată a artei interpretative vocale și instrumentale clasice, dar și a unui larg spectru de noutăți în domeniul redării și al «scenografiei» muzicii. Cele peste 300 pagini cuprinse în primul volum sunt nu numai mărturie a spiritului inovativ ce însuflețește pe autoare, ea însăși fiind creatorul unui gen de concert-spectacol conceput în acest sens, dar arată și intenția profesorului Mihaela Loredana Gârlea, activ la Universitatea de Arte, care cultivă autorizat gustul publicului pentru iscodirile îndrăznețe ale celor mai tineri compozitori-interpreți, elevi și studenți formați la școala ieșeană. Deși apar și inegalități ce vor putea fi evitate într-o viitoare ediție, sau dacă ciclul va fi continuat, aflu un pas înainte semnificativ în joncțiunea dintre ziaristică și muzicologie, realizat prin cizelarea excepțională a stilului literar în multe secțiuni ale textului tipărit, când «întrebarea» apare ca o dezvoltare proeminentă a subiectului. Astfel, în primul volum (Iași, 2018) cititorul se vede atras de cursivitatea «întrebare – răspuns» în deplină unitate, după cum și de introducerile ample la fiecare secțiune, scrise cu dezinvoltura unui «condei» experimentat.
Al doilea volum (Iași, 2019) se adresează de la început sensibilității cititorului prin subtitlul «Gabriela Lipceanu Marcovici – Consonanțe», semnificativ îndeosebi pentru cel ce a audiat de-a lungul anilor repertoriul muzicii de cameră în redarea cuplurilor interpretative din care făcea parte muziciana comemorată acum. Era o ființă drăgălașă, mereu binevoitoare cu oricine o aborda, i se potrivea apelativul «Pupi», cum era alintată în familie și cum o chemam noi, colegii. În scurt timp, tot Iașul muzical a numit-o astfel, implicit melomanii ce o iubeau nespus. Era un personaj delicat din poveștile copilăriei, dar a ajuns redutabilă în fața claviaturii pe care o stăpânea cu abilitate și inteligență. Fără să țină seama de părerea mentorilor îndrumători, s-a desăvârșit în genurile sale preferate, acompaniamentul la pian și muzica de cameră, deși a strălucit în timpul studenției ca solistă în concertele cu orchestra simfonică. În perspectiva zecilor de ani petrecuți împreună sub cupola Muzicii, făptura aparent fragilă de odinioară reprezintă vârful generațiilor noastre de absolvenți meritorii de după reînființarea, în 1960, a Conservatorului «George Enescu» din Iași… Cu reverență pentru asemenea personalitate a cărei imagine răzbate prin timp, iată că Mihaela Loredana Gârlea a determinat de curând pe mai mulți camarazi de breaslă care au cunoscut-o pe Pupi – ei înșiși, fiind azi creatori în domeniile artei interpretative – să evoce profilul moral și să descrie arta pianistei înveșnicite prea timpuriu în Panteonul celor reprezentativi.
Scrierile realizate oferă pagini inspirate de literatură memorialistică, adunate între coperțile volumului coordonat și publicat de Mihaela Loredana Gârlea, iar lansarea optimă a volumului comemorativ se datorează tot aceleiași inițiatoare pe care o felicităm pentru efortul de a asocia noua apariție editorială cu un frumos concert omagial, susținut de foști studenți ai profesoarei universitare Gabriela Lipceanu Marcovici. Ei sunt azi nume de rezonanță în țară și peste hotarele țării. Crearea cadrului adecvat pentru volumul cu amintiri rămâne «modelul» actual de inventivitate și de energie sufletească, depuse de Mihaela Loredana Gârlea în sprijinul manifestărilor artistice ale interpreților tineri, după cum colega și buna noastră prietenă Gabriela-Pupi a aflat cândva alte «modele» de inițiatori și organizatori ai concertelor de muzică de cameră, unde a excelat împreună cu studenții săi… În pofida piedicilor provocate de climatele istorice pe care le înfruntăm cu răbdare, cu dârzenie, vezi tradiția multivalentă a Iașului muzical, perpetuată prin noi forme, mereu dătătoare de inventivitate și inestimabile valori!”
You must be logged in to post a comment.