Pianistul, compozitorul și dirijorul Vlad Răzvan Baciu: „Sentimentele călduroase, apropierea fără vreun interes de oameni, compensează lipsurile și distanțele, pentru că în fond, atașamentul și sentimentele pozitive, pot fi găsite oriunde”

Este frumos, tânăr, implicat, responsabil, inovator, înzestrat cu talentul de a crea, de a sculpta în permanență în sunete, culoare și om, aducând în arealul său artistic și oferindu-ne nouă, cu generozitate, muzică, tablouri superbe, conexiuni spirituale de înaltă rezonanță…

Vlad Răzvan Baciu este invitatul special în cea de-a II a ediție a Proiectului cultural internațional Muzicienii români cântă ACASĂ ce se va desfășura în perioada 16-18 aprilie 2018 la Iași.

Vlad Răzvan Baciu a obținut titlul de Doctor în Muzică, specializarea compoziție în anul 2016 în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, cu prof. univ. dr. D.H.C. Dan Dediu. Tot în cadrul UNMB, a absolvit Masterul în dirijat orchestră în anul 2015 cu maestrul Horia Andreescu și Masterul în compoziție clasică în 2013, sub îndrumarea maestrului Dan Dediu. La vârsta de 15 ani a fost admis la Conservatorul „Katerina Maska” din Atena, secția interpretare pian, absolvindu-l cu distincția arista pampsifi (άριστα παμψηφεί). De-a lungul studiilor, a obținut numeroase burse naționale și internaționale în Germania, Olanda, Estonia, Grecia și Bulgaria. A dirijat Orchestra Națională Simfonică a Companiei Teleradio-Moldova din Chișinău, Orchestra UNMB, Ansamblul SonoMania, Corul HEART-CORE, precum și Orchestra OXIGEN înființată de însuși Vlad Răzvan Baciu. Cu ocazia Jocurilor Olimpice din Grecia, a pregătit și dirijat Corul de Cameră AMADEUS, concert difuzat de Televiziunea BBC. Lucrările lui sunt interpretate de tineri virtuoși și de ansambluri renumite, precum: Orchestra Filarmonicii din Bacău, Corul Filarmonicii din Craiova, Astra Choir, Ansamblul Profil, Ansamblul SonoMania ș.a. Lucrarea CARMIN pentru orchestră de cameră a fost inclusă în Fonoteca de Aur a Radioului Național, iar compoziția STRIGĂTUL KOGAIONULUI, bocet simfonic pentru big band și orchestră simfonică, scrisă în amintirea Regelui Mihai I, a obținut premiul I la Concursul „Carl von Ossietzky” în Germania. A participat la multe concursuri naționale și internaționale de compoziție, pian și pictură, unde a obținut numeroase premii. Din anul 2010 este președintele Asociației Culturale HEART-CORE, asociație implicată în diverse proiecte culturale, în special promovarea muzicii contemporane.

Dialogul cu un asemenea om este un privilegiu pentru care îi mulțumesc tănărului muzician Vlad Răzvan Baciu și îi urez cu toată admirația să spargă orice barieră și să ajungă acolo unde îi este locul: în evantaiul istoriei muzicii universale.

Ați plecat de la Iași la vârsta adolescenței, din Colegiul Național de Arte Octav Băncilă. Ce anume a determinat direcția Grecia? De ce Grecia?

Chiar dacă părinții mei au fost invitați să se mute acolo, eu am putut să aleg să rămân mai departe în Iași sau să îi urmez. Îmi aduc aminte că am fost foarte conștient când am făcut alegerea de a-i urma. Întotdeauna mi-a plăcut și îmi place mereu noul, necunoscutul, diversitatea și, în cazul Greciei, cultura și limba cu straturile ei pline de înțelesuri. Am optat pentru studiu limbilor greacă veche și latină. În paralel cu studiile liceale, am frecventat și conservatorul, secția pian solistic. Soarele mult, marea și prietenia grecilor au contribuit semnificativ la formarea mea și îmi aduc aminte cu mare drag de cei 4 ani petrecuți acolo.

Uitându-ne pe CV observăm că această țară devine încă de la acea vârstă o a doua casă. Licență în interpretare pianistică, masterclass de pian cu mari maeștri, studii aprofundate, recitaluri, concerte, delegat din partea Greciei în diverse activități de mare încărcătură și responsabilitate artistică, profesională… Cum a fost posibilă o relație atât de organică?

Îmi place să gust din tot ce oferă orice experiență nouă și să devin parte integrantă a colectivului – sau pur și simplu, iubesc oamenii și cred ca asta ne apropie ușor unii de alții.  Într-adevăr, cu energie și ceva curaj, s-au concretizat lucruri minunate. Chiar dacă am început să compun înainte de a cunoaște tainele pianului, în Grecia pot să afirm, că mi s-a declanșat puternic izbucul componistic, care a început să îmi dea ghes din ce în ce, tot mai insistent.

Reancorarea în România pentru a studia compoziția la maestrul Dan Dediu a însemnat o articulare profesională de mare anvergură a muzicianului Vlad Răzvan Baciu. Licență și master în compoziție, master în dirijat, doctorat în compoziție. Până la această vârstă v-ați oprit vreodată din formarea dumneavoastră, din cercetarea științifică, dincolo de activitatea de interpret? Ați avut vreo pauză de la cursuri, seminare, examene etc.?

Îmi doresc mult ca acest interviu să fie util aspiranților către „emblema” de artist (indiferent, dacă se simt atrași de interpretare, muzicologie sau creație). Așadar, voi divulga faptul că la mine, perioada căutărilor a durat destul de mult. Nu mă refer la faptul că nu știam ce voiam, adică să compun și să dirijez. Acestea două erau perfect clare de când eram încă foarte mic. Însă, căutările mele au constat în regăsirea sinelui. Am fost foarte răbdător cu mine și pot spune că nu m-am grăbit/impacientat deloc (pe mine însumi), am frecventat liceul, conservatorul din Grecia și apoi, Universitatea Națională de Muzică din București. În tot acest timp, mi-a fost greu să mă conformez tiparelor, constanței, randamentului impus sau conștiinciozității, dar având parte de mari maeștri precum Dan Dediu, Horia Andreescu, Dan Buciu, Nicolae Coman, Cristian Brâncuși ș.a., care mi-au alimentat dorința de exprimare, printr-o raportare unică, perfect utilă dezvoltării mele, în ritmul auto-propus, pot spune că niciodată nu m-am gândit la renunțare sau la abandon în atingerea visului de a crea acele lucrări care să mă reprezinte. Am crezut în mine și am avut răbdare, chiar și atunci când nu compuneam, lipseam de la cursuri sau „pierdeam” vremea pe la expoziții de pictură, biblioteci etc. Nu m-au interesat niciodată notele (drept urmare, un semestru întreg nici nu am știut că eram bursier) sau imaginea profesorilor/colegilor despre mine. Am încercat să fiu cât mai autentic, sincer și să nu fac lucruri doar că trebuie făcute. Astfel, îmi amintesc faptul că la una dintre materii, dacă aș mai fi lipsit o dată, nu aș mai fi putut intra în examen.

Deși sunteți foarte tânăr, aveți o impresionată „galerie” de compoziții, peste 68 de lucrări reprezentative, de la muzica pentru copii la muzică pentru piese de teatru, la muzică pentru instrumente solo, pentru orchestră de cameră sau simfonică, pentru instrumente solo și orchestră, pentru cor, pentru diferite voci, în diferite alăturări timbrale, concerte, simfonii, suite, sonate, lieduri… Și aș putea continua. Mult. Câte ore are o zi în cazul dumneavoastră?

Mereu, mai puține decât îmi doresc. Ce-i drept, am învățat într-un final, că disciplina, perseverența și plăcerea de a face un lucru oferă mult timp, energie și mai ales, eficiență. Inevitabil, ne modelăm în funcție de alegerile pe care le facem, raportat la ce ne dorim cu adevărat.

Pentru publicul larg, cum ați descrie intențiile dumneavoastră componistice? Ce definește creația muzicianului Vlad Răzvan Baciu?

Pasiune pentru melodie, organizare riguroasă raportată la sonoritatea rezultantă, complexitate organică pentru cei inițiați. Fiecare piesă este o altă călătorie și mereu încerc să „ademenesc” ascultătorii, să se lase purtați în lumea fiecărei lucrări.

Aveți și un repertoriu dirijoral remarcabil. Maestrul Daniel Barenboim spunea că nu ar trebui să existe dirijor care să nu fie și un foarte bun pianist. Dumneavoastră sunteți și un foarte bun compozitor! Credeți în această triadă „amoroasă”?

Câte limbi știi, de atâtea ori ești om. Câte limbaje muzicale stăpânești, de atâtea ori înțelegi o lucrare. Interpretarea înseamnă recreare, deci cum poți să (re)creezi dacă nu experimentezi actul creației? Chiar dacă nu ești compozitor, experiența compoziției – indiferent de calitatea și nivelul unei lucrări – îți oferă o dimensiune în plus pentru înțelegerea sau interpretarea marii muzici.

Ați călătorit mult. Unde v-ați simțit cel mai bine?

M-am simțit bine peste tot unde am găsit muzicieni. Păstrez relații frumoase cu prieteni din Estonia, Olanda, Grecia, Germania și Anglia. Dar, dacă vrei să uiți de rigoare și să te reîmprospătezi din toate punctele de vedere, trebuie să mergi și să te bucuri de „nebunia” grecească, dacă însă optezi pentru productivitate, calitate, echilibru și performanță optezi pentru Germania.

Sunteți membru fondator al unor nuclee culturale. Cor, asociație, proiectul Carte de imnuri 2013 etc. Cu alte cuvinte, aveți și valențe de lider. Să fie oare de la formația ca dirijor sau este o trăsătură moștenită din familie?

Pot spune că pendulez între două „stări”: cea de conducere și cea de albie a unui râu. Sunt perioade când sunt foarte activ, cu inițiativă, prezent și concentrat, și sunt momente când visez și las totul să curgă prin și din mine. Multe trăsături sunt și moștenite bineînțeles, dar mai ales cultivate prin valorile familie în care am avut șansa să fiu născut. Cele două direcții pe care le experimentez, probabil sunt rezultatul chemării ca dirijor și respectiv, golirea de sine pentru actul creației.

Apropo de familie! Ani de zile ați stat departe de casă. Cum au fost acei ani?

Și acum, tot departe de casă, însă foarte aproape de familie și prieteni dragi. În fiecare zi îmi place să „necăjesc” cu vreun telefon pe câte un prieten sau pe câte un membru al familiei. Așa cum am amintit, cred că sentimentele călduroase, apropierea fără vreun interes de oameni, compensează lipsurile și distanțele, pentru că în fond, atașamentul și sentimentele pozitive, pot fi găsite oriunde.

Iașul are în acest moment un Proiect Internațional Cultural Muzicienii români cântă ACASĂ. Ați primit deja invitația de a fi parte în proiect, pentru a susține un Curs de Artă componistică, precum și un recital Profil componistic – Vlad Răzvan Baciu. Cum găsiți o astfel de inițiativă?

Poate că aceasta ar fi putut fi chiar prima întrebare. Mă bucur mult pentru această inițiativă și consider ca proiectul dumneavoastră împlinește nevoia schimbului de experiență. Amprenta emoțională bogată, degajată intens în Târgul Ieșilor, cosmetizată (poate) cu bagajul experiențelor internaționale ale muzicienilor contribuie semnificativ la unicitatea proiectului. Aștept cu nerăbdare să descopăr viziunile componistice ale celor doritori să participe la cursul de compoziție și sper, din tot sufletul, ca recitalul să fie o amintire plăcută atât pentru public, cât și pentru interpreți. Felicitări pentru proiectul dumneavoastră și vă mulțumesc pentru invitație!