Mălina Ciobanu este violonistă și, deși are doar 19 ani, reprezintă un nume de certă rezonanță în pleiada tinerilor muzicieni ai lumii. Născută la Iași, Mălina a început studiul viorii la vârsta de 7 ani, la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași. A studiat sub îndrumarea prof. univ. dr. Bujor Prelipcean, iar din toamna anului 2017 este studentă a Academiei Barenboim – Said din Berlin, la clasa violonistei Mihaela Martin. Are apariții în peste 100 de recitaluri și concerte în România, Austria, Grecia, Italia, Elveția, Germania. A susţinut numeroase concerte ca solistă cu orchestrele unor filarmonici precum Filarmonica „Moldova” din Iaşi, Filarmonica „Serghei Lunchevici” din Chişinău, Filarmonica „Mihail Jora”, Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti, Filarmonica Botoșani, Filarmonica de Stat Tg. Mureș şi Camerata Regală. Tânăra violonistă va susține la finalul acestui an un recital în cadrul Festivalului International Young Classic Europe (Germania), precum și un recital în cadrul evenimentelor Lipatti 100(Italia) cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea pianistului și compozitorului Dinu Lipatti.
Analizând cuvintele de mai jos ale Mălinei, încerc să mă poziționez în mai multe ipostaze, de la părinte, la profesor, de la artist la spectator etc. Singurul gând ce traversează întreaga mea ființă pe tot parcursul dialogului este CUM ARATĂ DRUMUL UNUI ARTIST AUTENTIC SPRE A DEVENI OMUL FRUMOS? Câteva din căile pe care le-am identificat ca fiind probabile, din perspectiva autorului articolului de față, ar fi capacitatea ei extraordinară de a se raporta la propria persoană, maturitatea ce a căpătat-o prin experiențe artistice diverse, conștientizarea profundă și realistă a noțiunii de sacrificiu și, nu în ultimul rând, cunoașterea cu precizie a direcției. Dar sigur mai sunt și altele… Vă las bucuria de a o descoperi pe uimitoarea și draga noastră violonistă Mălina Ciobanu, căreia îi urăm multă forță și mult succes pe drumul muzicii!
Deși ești foarte tânără, se poate afirma că ai căpătat o maturitate artistică deosebit de valoroasă specifică celor care au deja o vârstă… Cum explici acest fapt?
Principalul motiv este acela că am muncit enorm pentru a ajunge acolo şi aici – cu încăpăţânare, determinare şi cu încruntările de rigoare, dar am trecut peste toate acestea deoarece am crezut în ceea ce fac şi am făcut ceea ce am crezut că trebuie făcut. În momentul în care vezi că rezultatul tuturor acelor stări pe care le-am menţionat mai sus sunt apreciate şi respectate de oamenii care contează cu adevărat, nu pot spune decât că mă simt extrem de motivată să fac absolut orice îmi stă în putinţă pentru a continua să cresc!
Ai peste 45 de premii obținute la toate concursurile la care ai participat. Ai pierdut vreodată?
Nu. Nu am pierdut niciodată, mai ales atunci când nu am câştigat. O mulţime de oameni participă la concursuri cu un singur scop – acela de a câştiga împotriva celorlalţi participanţi sau de a arăta lumii cât de grozavi sunt. Nimic mai greşit. Un concurs câştigat sau pierdut nu ne defineşte ca oameni sau artişti, iar singura competiţie ar trebui să fie între performerul pe care îl pregătim pentru acel moment şi performerul din momentul evoluţiei scenice. Eu cred cu tărie că în cazul nostru, al muzicienilor, concursurile sunt o modalitate de a te autoanaliza, cât şi un bilet către o carieră internaţională. De aceea îmi displace atât de mult să folosesc cuvântul „eşec” atunci când nu mă aflu pe lista laureaţilor unei competiţii – mă duce cu gândul la o situaţie de o finalitate demoralizantă, din care nu poţi ieşi sau din care nu îţi doreşti să ieşi. „Eşecurile” cu care m-am confruntat până acum şi pe care de-a lungul vieţii le voi mai întâlni, cu siguranţă, au rol motivaţional – este adevărat că nu am privit lucrurile în acest fel întotdeauna şi până într-un anumit punct, psihicul meu ducea o adevărată luptă, dar cu ajutorul unor persoane, care îmi sunt întotdeauna alături, am învăţat să le privesc ca pe ceea ce sunt – experienţe, uneori mai puţin plăcute, dar care au cu siguranţă rolul de a mă face mai puternică şi de a evolua.
Cum este să fii elev olimpic ani la rând?
Acum nu mă simt mai specială cu ceva. Atunci, însemna foarte mult pentru mine. Cu fiecare olimpiadă câştigată, simţeam o nevoie şi mai mare de a mă perfecţiona continuu, de a munci mai mult, de a mă autodepăşi. În acelaşi timp, odată cu participarea mea la astfel de competiţii am învăţat că nu te poţi lăsa descurajat în niciun moment, că există de multe ori subiectivitate, dar ceea ce este cel mai important, e ca tu să fii cel obiectiv pentru a te putea autoanaliza şi îmbunătăţi lucrurile de care nu eşti mulţumit.
Din România până în Germania (după ce ai avut numeroase evenimente artistice în Italia, Austria, Elveția etc.) sau drumul unei viori cu ochi albaștri. Sau verzi? Studiezi acum la Berlin la una dintre cele mai prestigioase instituții de profil. Cum a fost posibilă o asemenea realizare profesională?
„Drumul unei viori cu ochi verzi” sună mai potrivit, întrucât acest instrument mă ajută să descopăr în fiecare zi lucruri noi despre cei din jurul meu, dar mai ales despre mine, să îmi pun diverse întrebări şi să mă bucur de experienţe deosebite. Într-adevăr, anul acesta a fost unul extrem de important pentru mine, hotărâtor pentru cariera mea pot spune, pentru că a trebuit să mă pregătesc cu mare seriozitate pentru examenul de admitere la conservatorul la care îmi doream să îmi continui studiile – Barenboim-Said Akademie din Berlin. Bineînţeles că întregul proces a constat într-o serie de audiții, probe, interviuri, iar odată cu acestea a fost nevoie și de o pregătire riguroasă, constantă, din partea candidatului. M-am bucurat enorm pentru faptul că am fost acceptată la această Academie, dar mai presus de tot, m-am bucurat pentru întreaga muncă ce a dus la acel moment. Pentru că am muncit enorm pentru a deveni studentul acestei Academii cu un Curriculum unic, care integrează studii intense de performanță în domeniul muzical, împreună cu o pregătire în științele umaniste. Ca urmare, mă perfecţionez în cadrul acestei instituţii, la clasa violonistei Mihaela Martin, cu care am avut ocazia până acum de a studia doar în cadrul unor masterclass-uri şi, bineînţeles, că nu pot simţi decât bucurie că dumneaei îmi este acum profesor.
Ai concertat alături de orchestre renumite din țară și din Republica Moldova. Cu care orchestră/dirijor ai avut cea mai bună rezonanță interioară, spirituală?
Mi-e întotdeauna foarte greu să răspund la această întrebare şi cred că orice artist simte acelaşi lucru. Pentru mine, personal, fiecare colaborare este extrem de importantă, deoarece am oportunitatea de a mi se împărtăşi lucruri noi sau de a le consolida pe cele ce îmi erau deja cunoscute. O colaborare care reuşeşte să aibă o rezonanţă interioară deosebită este cea în care pot simţi cu adevărat că sunt ascultată, pentru că sunt o adolescentă, iar aceasta este vârsta la care avem nevoie să fim ascultaţi – muzica nu face excepţie. Tocmai de aceea este atât de important pentru mine să observ că cei cu care împart scena mă respectă pe mine şi intenţiile mele muzicale. Nu este întotdeauna uşor să reuşeşti acest lucru la început de carieră, dar totul stă în felul în care te percepi tu, în primul rând, şi în convingerea cu care îţi împărtăşeşti intenţiile.
Dacă privești în urmă, la copila și apoi adolescenta Mălina, cui ar trebui să mulțumești pentru ceea ce ești astăzi?
În cazul meu, au existat persoane care m-au îndrumat, mi-au dat informaţiile necesare, dar responsabilitatea gestionării talentului îmi aparţine. Sunt o mulţime de oameni care m-au susţinut/mă susţin, mă sfătuiesc şi au încredere în mine, dar bineînţeles că eu a trebuit sa fiu cea care îşi descoperă propiile resurse, oportunităţi şi să se folosească de ele pentru a înainta în carieră. Mi-aș dori ca tinerii să conştientizeze faptul că nu au întotdeauna suficient timp și de aceea trebuie să profite la maximum de fiecare oportunitate pe care viaţa o oferă. Determinarea şi consecvenţa sunt soluţiile cheie, dar cel mai important este să ai un obiectiv pe termen lung şi sa foloseşti acea picătură de noroc. Nu este întotdeauna uşor, dar „Dacă doare, înseamnă că înveți”. Așadar, să renunțăm când vedem primul obstacol cu siguranţă nu reprezintă un răspuns, abia atunci începe partea interesantă, de fapt. În ceea ce mă priveşte, dacă privesc înapoi, pot să spun cu bucurie că am făcut întotdeauna tot ce am putut, am dat tot ce am mai bun şi continui să o fac cu aceeaşi pasiune.
Scrie orice gând ai vrea să transmiți cititorilor noștri despre tine.
Ca persoană sunt destul de introvertită la o primă întâlnire și uneori prea onestă, în calitate de violonistă sunt autocritică, perseverentă și ador să fiu pe scenă. Sunt unul dintre tinerii care își doresc să se catapulteze într-un viitor creat de ei, de valorile lor și m-aș bucura să pot spune că vin dintr-o comunitate în continuă creștere, unde tinerii primesc ceea ce reprezintă cel mai important factor în dezvoltarea lor – EDUCAȚIA. Așadar, vă spun și vouă să nu vă lăsați doborâți de primul obstacol care vă iese în cale! Voi să fiți primii care credeți în voi şi în forțele voastre. Deocamdată, sunt Mălina şi sunt violonistă. În viitor, vreau să fiu unul dintre oamenii care va contribui la schimbarea concepţiilor pe care majoritatea oamenilor le au despre muzica clasică. Îmi doresc foarte mult să creez proiecte ce pot face muzica clasică accesibilă tuturor. Muzica clasică merită să fie iubită!
Din biografia care ne-a fost pusă la dispoziție aflăm că Mălina Ciobanu a participat la numeroase masterclass-uri – Kronberg Academy International Violin Masterclasses, Lac Leman International Masterclasses, The European Academy of Music Montepulciano, Mozarteum International Summer Academy, susținute de violoniști precum Mihaela Martin, Pierre Amoyal, Ida Haendel, Igor Oistrakh. Este premiantă pe scenele importante ale lumii: Premiul I la Concursul Internaţional „Young Talents with Orchestra” (Italia), Premiul Special al Juriului EMCY Fa. H. Wanka la Concursul Internaţional Kloster Schontal (Germania), Grand Prix „Remember Enescu”, Grand Prix „Paul Constantinescu”, Trofeul „Lira de Aur”, Premiul I la Olimpiada Naţională (sașe ani consecutiv). Este laureată a Concursului Internaţional „Concertino“ de la Praga și a Concursului Internațional „Andrea Postachini” (Italia). A câştigat Trofeul şi Premiul I la Concursul de Interpretare Instrumentală „W.A. Mozart”; Premiul I la Concursul Internațional „George Georgescu”; Premiul I la Concursul Internaţional „Erich Bergel“; Premiul „Cel Mai Bun Tânăr Artist“ la Gala Tinerelor Valori; Premiul Tinere Valori în cadrul Galei „Oamenii Timpului“; Câștigător al Concursului Național „Români pentru O Lume – Fundația Sergiu Celibidache”; Premiul pentru Excelenţă în Arte – Rotary Club Bucureşti Triumph; Câștigător al Concursului „Șansa Ta de Afirmare – Bancpost împreună cu Camerata Regală”; Premiul „Elev de 10!” în cadrul Galei de 10 – UNSR.
Sursa foto: Mălina Ciobanu
You must be logged in to post a comment.